Life

Ah,astăzi sunt prea epuizat pentru a începe.Mai bine mai aștept câteva zile să mă pun pe treabă.Zilele devin săptămâni,luni,ani și nimic nu se schimbă.Întotdeauna se găsește un pretext pentru a nu porni chiar astăzi către țelul ales.

De-a lungul anilor am constatat că am avut un program haotic,și niciun țel de urmat.Jocuri video,navigare pe internet,facebook.Toate acestea le consider o pierdere de timp în acest moment.pentru că acel timp nu se va mai întoarce niciodată.Lipsa unui țel este îngrozitor de dăunătoare vieții persoanelor.La fel ca și organizarea timpului.Dacă nu ți-l organizezi tu după bunul plac,o va face altcineva în locul tău.Sunt unele lucruri pe care trebuiau constatate cu mult timp înainte și pe care eu am început să le aflu doar de curând.Nu este o rușine să te naști prost,dar este o rușine să mori ca unul.

Este foarte important să învățăm cum trebuie să ne gestionăm timpul.Tot la fel de important este să ne cunoaștem pe noi înșine și să ne aflăm pasiunile.Ele ar trebui să fie descoperite încă din copilarie.Dar sistemul în care trăim ne pune bețe in roată.Nu ne învață cum să învățăm,ci ce să învățăm.Nu ne explică cum să ne afirmăm,să transmitem un punct de vedere,ci ne spune că ar trebui să facem liniște.Toți suntem băgați în aceași oală,cu toate că nu toți suntem la fel.Cum spunea Einstein..Toți suntem genii.Însă dacă judeci un pește după abilitatea sa de a se urca în copaci,el va  trăi toată viața cu impresia că nu este deștept.Fiecare avem particularități,atuuri si dezavantaje.Ar trebui să învățăm să ne cunoaștem.

Și acum un mic exercițiu de imaginație.

           Tudor era un adolescent docil care îsi asculta mereu parinții și profesorii nevrând sa îi supere in vreun fel cu ceva.Avea o teamă de note proaste si reproșuri.Se trezea de dimineață repetând la materiile pe care le avea în ziua respectivă ,și cam asa decurgeau aproape toate zilele.Procedând astfel reușise să obțină note bune la aproape toate orele.Chiar și la ora de educație fizică,Tudor se străduia din greu să obțină calificative cât mai ridicate la probele pe care le avea de susținut cu doamna profesoară.

-Hai Tudore!Poți sta in cap,nu mă dezamăgi.Ii strigase doamna profesoară Leonora.

În acea zi de primavară avea proba de stat in cap.Toți elevii erau nevoiți să participe la ea daca vroiau o medie mare la sport.Lui Tudor i se parea o pierdere de timp si o stupizenie in același timp.De ce să stea în cap?Lui nu îi plăcea asa ceva.Pur si simplu îsi dorea să petreacă ceva timp cântând la pian.De aceea aștepta cu nerabdare să treacă ora de sport,care începuse să devină puțin periculoasă,având în vedere că sâptamâna trecuta un coleg reușise să își frângă gâtul.După ce orele dabea trecuseră,în sfârșit,ajungea acasă năpustindu-se direct la pian,așezându-se pe noul scaun pe care mama lui i-l cumpărase de ziua lui.Îsi trosnea degetele ca de obicei iar apoi începea sa atingă clapele iar pianul genera sunetele melodiase pe care Tudor le iubea atât de mult.Nu putuse cânta prea mult datorită oboselii si durerii de gât pe care reușise să le capete.Astfel că somnul l-a silit să întrerupă totul.

Mama lui ii sugerase să urmeze un liceu pe profil real,de matematică-informatică pentru că era mai bine cotat, cu toate că lui i-ar fi plăcut mai mult să se ducă la uman.Așa că Tudor era nevoit să memoreze formule și alte informații pentru a putea reuși cu succes sa promoveze clasele de liceu.În vacanțele de vară tatăl lui il inscrise-se la un club de șah,spunându-i că este jocul minții și că avea multe de învățat de acolo.Dar el își dorea să practice un curs de chitară.Când sosise momentul să își aleagă facultatea,doamna profesoară de matematică îi sugerase să se duca la ASE,pe finanțe bănci,argumentându-i ca va ieși contabilul perfect.Sub presiunea parinților influențați de doamna profesoară,Tudor în final cedează alegând acea facultate,cu toate că el ar fi dorit să se ducă la litere.

Acum Tudor este contabil la o bancă.Orele îi trec destul de greu,așteptând ca în vremurile din liceu plecarea acasă,pentru a se putea relaxa cântând la vechiul pian.Îsi petrece toată ziua așezat pe un scaun intr-un birou câștigând destul de bine.Dar cu toate astea parcă el simte o tristețe în suflet.Și incepe sa se gandească cum ar fi fost dacă…